Când vorbim despre inflație, cifrele oficiale oferă o imagine generală, dar adesea ascund diferențe semnificative între categorii sociale, regiuni sau chiar între magazine. În România, rata medie a inflației se situează la 5,7%, însă această valoare nu spune întreaga poveste.
De ce mediile pot fi înșelătoare
Să luăm un exemplu ipotetic: într-o societate simplă, cei bogați consumă doar prăjituri, iar cei săraci doar pâine. Dacă prețul pâinii crește cu 10%, iar cel al prăjiturilor rămâne neschimbat, inflația medie va fi de 5%. Dar în realitate, săracii suportă o creștere de 10%, în timp ce bogații nu simt nicio schimbare. Astfel, cifra oficială nu reflectă niciuna dintre experiențele reale.
În practică, situația este mai complexă, deoarece oamenii cumpără o varietate de produse. Totuși, problemele persistă: bunurile esențiale, precum alimentele de bază sau chiria, au tendința de a crește mai rapid, afectând disproporționat gospodăriile cu venituri mici.
Cine decide ce intră în „coșul de consum”?
Metodologia tradițională de calcul a inflației se bazează pe principiul „un leu, un vot” – adică fiecare ban cheltuit contează la fel. Asta înseamnă că cheltuielile celor bogați, care pot cumpăra produse mai scumpe în cantități mai mari, influențează media în mod disproporționat.
În Marea Britanie, de exemplu, s-a testat o abordare alternativă, care ține mai mult cont de cheltuielile celor cu venituri mici. Rezultatul? Inflația pentru această categorie a fost cu 0,1% mai mare decât cea oficială. O diferență aparent mică, dar care, pe termen lung, poate avea un impact semnificativ.
Provocări în măsurarea corectă a inflației
Procesul de colectare a datelor este laborios. Statisticienii trebuie să viziteze periodic aceleași magazine, să identifice exact aceleași produse și să înregistreze prețurile, evitând promoțiile sau modificările de sortiment. În timpul pandemiei, multe din aceste activități au fost perturbate, iar unele produse au dispărut temporar de pe rafturi.
Tehnologia ar putea oferi soluții – scanarea automată a prețurilor în supermarketuri ar asigura date mai precise și actualizate în timp real. Însă, pentru moment, România mai are de așteptat până la implementarea unor astfel de metode.
Concluzie: inflația nu este aceeași pentru toți
Statisticile oficiale oferă o perspectivă utilă, dar nu surprind întotdeauna realitățile diferitelor categorii sociale. Pentru cei cu venituri mici, creșterile de preț la alimentele de bază sau la locuințe pot fi mult mai dure decât sugerează media. În acest context, ar fi util să avem măsurători separate ale inflației pentru diferite segmente ale populației – astfel încât politicile economice să poată răspunde mai bine nevoilor reale ale oamenilor.