În 2011, Dimitra Piagkou a fost gata să-și încheie viața. Spălătoria ei din Atena dăduse faliment, iar datoriile se acumulaseră. În acea zi, banca îi confisca casa. Grecia traversa cea mai profundă recesiune dintre economiile dezvoltate din perioada postbelică. Pentru Piagkou, singura alinare erau câinii ei. În clipa când se pregătea să sară de la ultimul etaj, un ciobănesc german a tras-o înapoi, salvându-i viața. Astăzi, la 74 de ani, trăiește din vânzarea unui ziar stradal, fără pensie din cauza datoriilor fiscale.
„Înveți să trăiești cu nimic”, spune ea.
Povestea lui Piagkou este una dintre multele tragedii generate de criza datoriilor suverane care a zguduit Grecia. Acum, un deceniu mai târziu, țara și-a revenit, ieșind din programele de salvare și restabilind disciplina fiscală. Dar cicatricile rămân adânci.
Criza care a zguduit Europa
În 2015, sub conducerea lui Alexis Tsipras, Grecia a respins planul de salvare internațional, provocând panică pe piețele financiare. Negocierile tensionate cu creditorii au pus țara pe marginea ieșirii din zona euro. În cele din urmă, Tsipras a cedat, acceptând un acord dur, dar evitând colapsul total.
„Dacă Grecia ar fi părăsit euro, moneda unică ar fi fost compromisă”, afirmă un fost oficial european.
Reformele dureroase
Grecia a implementat reforme dureroase: reduceri salariale, creșteri de taxe și privatizări. Economia s-a contractat cu 26% între 2008 și 2013, iar șomajul a ajuns la 28%. Mulți tineri calificați au plecat în străinătate.
Dar disciplina a dat roade. Astăzi, Grecia înregistrează un surplus bugetar de 4,8%, iar datoria publică scade. S-a născut chiar un sector tehnologic emergent, deși încă mic.
Provocări persistente
Însă problemele rămân. Productivitatea este la jumătate față de media UE, iar investițiile sunt sub așteptări. Turismul și imobiliarele continuă să fie pilonii economiei, limitând potențialul de creștere pe termen lung.
„Am ratat o oportunitate de transformare profundă”, recunoaște un economist local.
Lecții pentru Europa
Criza greacă a forțat UE să se reformeze. S-au creat mecanisme de stabilizare, iar Banca Centrală Europeană a devenit un creditor de ultimă instanță. Dar uniunea bancară rămâne incompletă, iar solidaritatea europeană este încă pusă la încercare.
„Grecia a plătit un preț enorm”, spune un analist financiar. „Dar a demonstrat că, chiar și după cea mai dură criză, revenirea este posibilă.”
Pentru oameni ca Piagkou, însă, rănile sunt încă deschise. Ea trăiește într-un apartament împrumutat, mulțumită bunăvoinței străinilor. „Am învățat să supraviețuiesc”, spune. „Dar uneori mă întreb dacă a meritat.”