Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină neschimbată rata dobânzii cheie la 6,5%, într-un context marcat de creșterea presiunilor inflaționiste. Decizia era așteptată de analiști, însă unii avertizează că trendul de relaxare a politicii monetare ar putea fi întrerupt dacă situația economică se agravează.
Inflația, pe un drum abrupt
Perspectivele inflaționiste s-au înrăutățit, iar măsurile fiscale anunțate recent riscă să amplifice creșterea prețurilor pe termen scurt. Eliminarea plafonării energiei electrice de la 1 iulie, majorările de TVA și accize vor întârzia probabil reducerea dobânzilor până în 2026, conform estimărilor BCR.
Analiștii anticipează o inflație de 7,5% până la sfârșitul anului, bazându-se pe o creștere moderată a prețurilor la energie (circa 30%) și pe transmiterea integrală a majorărilor fiscale către consumatori.
Leul sub observație
BNR pare să fie mulțumită de intervalul actual al cursului EUR/RON, considerând că leul este evaluat corect. Totuși, o depreciere suplimentară a monedei naționale ar putea alimenta inflația, într-un context în care deficitul de cont curent și riscurile de retrogradare a ratingului suveran mențin vulnerabilitatea valutară ridicată.
Provocări pentru politica monetară
După o scădere temporară, inflația a revenit la 5,5% în mai 2025, iar în semestrul al II-lea ar putea urca spre 6-7%, sub impactul creșterii prețurilor la energie și a măsurilor fiscale.
BRD subliniază că politica monetară se confruntă cu sarcina delicată de a menține stabilitatea prețurilor, asigurând în același timp funcționarea fluidă a piețelor financiare. Prudența și flexibilitatea vor fi esențiale în următoarele luni, mai ales în condițiile în care riscul unei majorări a dobânzii nu poate fi exclus.
Impactul asupra economiei
Creșterea economică ar putea încetini semnificativ, ajungând la doar 0,3% în 2025, în timp ce încrederea consumatorilor a scăzut vizibil. Eliminarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public, precum și viitoarele reforme, ar putea amplifica tendințele de economisire și reduce cererea internă.
Pe termen scurt, economia românească se află într-un moment delicat, în care deciziile de politică monetară și fiscală vor juca un rol crucial în stabilizarea prețurilor și menținerea creșterii economice.