România se confruntă cu un fenomen demografic alarmant: aproape 250 de localități au o populație mai în vârstă decât media Japoniei, țara cunoscută pentru cea mai îmbătrânită populație din lume. În aceste zone, peste jumătate dintre locuitori au depășit vârsta de 65 de ani, iar tendința este în continuă creștere.
O situație asemănătoare cu cea a Japoniei, dar cu cauze diferite
În Japonia, aproape 30% din populație este formată din persoane de peste 65 de ani, iar această cifră continuă să crească. România, deși nu a atins încă acest nivel, se apropie rapid de el, datorită unor factori precum scăderea natalității, emigrația masivă și schimbările în structura familiei.
Potrivit datelor oficiale, numărul românilor în vârstă depășește cu aproape un milion pe cel al copiilor (0-14 ani). Dacă tendința se menține, în următorii ani, România ar putea urca pe locul 8 în clasamentul global al țărilor cu cea mai îmbătrânită populație.
De ce se întâmplă acest lucru?
Factorii care au contribuit la această situație sunt multiple:
– Scăderea natalității: Tinerii aleg să întârzie formarea unei familii, prioritizând cariera și stabilitatea financiară.
– Emigrația: Mulți români în vârstă de muncă pleacă în străinătate, lăsând în urmă o populație tot mai în vârstă.
– Schimbări în structura familiei: Numărul familiilor monoparentale a crescut, iar sprijinul pentru seniori devine tot mai dificil.
Consecințele economice și sociale
Îmbătrânirea populației are un impact major asupra economiei și sistemului de sănătate:
– Pensii și taxe: Un număr mai mic de tineri trebuie să susțină un număr tot mai mare de pensionari.
– Sistemul medical: Nevoile crescute ale persoanelor în vârstă pun presiune pe infrastructura medicală, deja subfinanțată.
– Decizii politice și economice: Persoanele în vârstă tind să fie mai precaute, ceea ce poate încetini adoptarea unor reforme necesare.
Viitorul nu pare mai bun
Proiecțiile indică faptul că, până în 2031, numărul seniorilor va depăși cel al tinerilor, iar decalajul va continua să crească. Fără politici demografice eficiente, România se va confrunta cu probleme tot mai grave în gestionarea acestui dezechilibru.
În concluzie, România se află pe un drum similar cu cel al Japoniei, dar cu provocări specifice. Dacă nu se iau măsuri urgente, consecințele vor fi resimțite în toate domeniile, de la economie la sănătate publică.