România continuă să dețină cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat pentru luna iunie. Indicele armonizat al prețurilor de consum a ajuns la 5,8%, situându-ne înaintea Estoniei și Ungariei.
Analiștii avertizează că situația se poate agrava în următoarele luni. Pachetul fiscal introdus de Guvern ar putea duce la o inflație de 8% până în toamnă, iar dacă tensiunile geopolitice persistă, aceasta ar putea atinge chiar 10%.
Cum se calculează inflația în diferite țări?
Fiecare stat are propriile metode de calcul, adaptate obiceiurilor de consum ale locuitorilor. De exemplu:
– Regatul Unit ia în considerare prețul plăcintelor cu fructe și al gogoșilor.
– Franța monitorizează costul melcilor, al gărzilor de corp și chiar al serviciilor sexuale.
– Germania urmărește prețurile la bratwurst și șnițel, dar și la ketchup-ul picant.
– Italia diferențiază între roșiile pentru sos și cele pentru gătit, precum și între peștii de crescătorie și cei din apele dulci.
Inflația vs. costul vieții
Deși deseori confundate, cele două noțiuni au semnificații diferite. Inflația reflectă creșterea generală a prețurilor, pe baza unui coș de bunuri și servicii reprezentative. Costul vieții, însă, se referă la suma necesară pentru a acoperi cheltuielile de bază într-o anumită zonă – de exemplu, în București este mai ridicat decât în mediul rural.
Ce ne spune coșul de consum?
Structura cheltuielilor variază semnificativ de la o țară la alta, reflectând nivelul de trai și prioritățile economice. Conform Legii lui Engel, cu cât o economie este mai săracă, cu atât o pondere mai mare din buget este alocată alimentelor.
– Hong Kong: Locuințele și utilitățile reprezintă peste 30% din cheltuieli, datorită prețurilor exorbitante ale imobilelor.
– Germania: 32% din cheltuielile gospodăriilor sunt dedicate locuinței, în timp ce în Franța această cifră este de doar 15%.
– Japonia: Doar 1% din buget este alocat mesei în oraș, deoarece transportul în comun este preferat în detrimentul mașinilor personale.
Ce urmează?
Cu inflația în creștere, puterea de cumpărare a românilor continuă să scadă. Factorii externi, precum criza energetică și instabilitatea geopolitică, pot înrăutăți situația. Este esențial să urmărim evoluția prețurilor și să ne adaptăm bugetele în consecință.