În urma unui masiv atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei, autoritățile din Kiev au descoperit o componentă de producție chineză într-o dronă iraniană Shahed-136, folosită de Moscova sub denumirea de „Geran-2”. Ironia situației este amplificată de faptul că una dintre dronele rusești a lovit clădirea Consulatului General al Chinei din Odesa, provocând pagube minore.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a subliniat paradoxul situației: pe de o parte, Rusia folosește componente chineze în armele sale, iar pe de altă parte, atacă chiar instituții ale Chinei. „Nu există o metaforă mai bună pentru modul în care Putin escaladează războiul, implicând parteneri precum Iranul, Coreea de Nord și anumiți producători din China”, a afirmat el.
Potrivit autorităților ucrainene, în noaptea de joi spre vineri, Rusia a lansat 539 de drone și 11 rachete, dintre care 476 de drone și două rachete de croazieră au fost interceptate. Atacurile au vizat în special Kievul, iar bilanțul provizoriu arată cel puțin 26 de răniți, inclusiv un copil de 10 ani, și o persoană decedată.
În contextul acestor evenimente, China se confruntă cu presiuni din partea UE pentru a înceta orice sprijin indirect oferit Rusiei. Ministrul chinez de externe, Wang Yi, ar fi recunoscut în discuții private că Beijingul nu dorește ca Moscova să piardă războiul, deoarece ar însemna o concentrare mai mare a atenției SUA asupra Chinei. Totuși, oficial, China susține că nu este implicată în conflict și respinge acuzațiile de furnizare de asistență militară sau financiară Rusiei.
Situația evidențiază complexitatea alianțelor și a intereselor geopolitice în contextul războiului din Ucraina, unde implicarea unor terți poate avea consecințe neașteptate.